Cum e la un curs de caiac White Water, pe raul Soca

Ziua 1: 
E sambata, aproximativ ora 4 am. Suntem la baza si Catalin aseaza bagajele in masina de zici ca urmeaza sa construiasca o masina cu piese lego. Ne pornim la drum si dupa iesirea din Bucuresti il luam si pe George, care ne asteapta in fata portii nerabdator. Incet, incet isi face aparatia si dintosul si ne ureaza Drum Bun.

Ne asteapta o zi lunga, dar toti suntem nerabdatori. Dar timpul trece pe masura ce radem, glumim, ne plictisim, cantam, dormim…ba chiar jucam si TOMAPAN. Dar la un drum de 1400 km cu masina, imposibil sa nu le faci pe toate astea.

Ajungem la destinatie putin dupa lasarea serii. Montam corturile la lumina lanternelor, mai stam putin la un pahar de vorba si ne urnim la somn. Stim ca de a doua zi dimineata urmeaza sa incepem distractia si nu vrem ca oboseala sa ne taie din avant.

Ziua 2: Dimineata cerul este innorat. Dar pentru un caiacst asta e semn de bucurie. 🙂
La ora 9 ne strangem la receptia campigului si stabilim planul de bataie.
Mergem in Kobarid sa luam micul dejun si sa exploram imprejurimile. Traversam Podul lui Napoleon si vedem culoarea azurie a raului pe care o sa ne jucam in urmatoarele zile. Tranzitam un mic pasaj pe ai carui pereti sunt desene inchinate raului Soca, care ne incanta ochii.

Orasul este mic, cu strazi inguste si o piata centrala mare. Gasim o terasa mica si ne inghesuim la mese de parca am fi in barca de rafting.


Odata ce toata lumea a servit macar o cafea, plecam in explorare.
Drumul este sinuos, ingust in unele portiuni, si presarat cu cazemate si locuri de paza din al doilea razboi mondial. Din cand in cand se vede si raul Soca cu a lui apa turcoaz.  

Ne plimbam jumatate de zi pe cursul raului si facem opriri in diferite zone pentru a vedea raul si a face scouting. Cu ocazia opririlor George si Catalin ne mai impartasesc mici secrete din cum sa citesti un raului. 


Scounting-ul este primul lucru pe care trebuie sa il faci inainte sa te avanti pe rau: sa ii descoperi secretele de pe margine, sa il observi si sa incerci sa anticipezi zonele mai dificile.

Spre seara ne intoarcem in camping si organizam mai bine corturile puse in graba cu o noapte inainte.


Ne regrupam la receptie pentru a face planul pentru ziua urmatoare, moment numai bun pentru a inchina o bere raului Soca, cu ale sale ape cristaline.

Ziua se incheie cu cina in oras, unde ne bucuram de gastronomia locala. 

Ziua 3:
Trezirea la prima ora! Azi ne asteapta o zi plina!
Cu micul dejun si cafeaua luate la cazare, trecem prin notiunile teoretice de baza absolut necesare pentru a deveni caiacist. Dupa pranz, indreptam spre un lac din apropiere pentru a lua primul contact cu caiacele de white water.

Cerul este innorat, dar peisajul nu conteneste sa ne uimeasca. Ne indreptam spre lacul Lago del Predil unde vaslim in toate directiile si incercam sa punem in practica partea teoretica si diferite tehnici explicate de ghizi. Chiar daca e putin frig, toti suntem cu zambetul de buze si buna dispozitie este la ea acasa. Printre rasete se mai aud din cand in cand vocile ghizilor (George si Catalin) care ne corecteaza si ne explica cum sa exersam corect.


Petrecem pe apa cateva ore bune, perioada in care aproape ca devenim mici ratuste bucuroase. Seara ne retragem la camping si ne relaxam in voie. Suntem franti de oboseala, dar nu ne plangem! Mai vrem! Asa ca noaptea dormim neintorsi, dar bucurosi! 

Ziua 4:
Dupa rutina de dimineata, ne imbarcam in masini si mergem spre primul traseu pe rau. Pranzul il luam inca de acum, la pachet, de la un supermarket local. Azi avem parte si de soare, iar vremea este superba! Daca nu ne-am trezit pana la ora asta, are grija raul sa o faca. Apa este gheata :)) dar noi suntem nerabdatori si entuziasmati.

Urmeaza o zi lunga si plina de experiente noi.
Pe parcusul zilei exersam in diferite zone. Inevitabil, apar si primele rasturnari, incununate de rasete si aplauze. Pe traseu sunt si zone mai linistite unde plutim in voie si ne bucuram de peisajul de vis.


Ne bucuram sa ne revedem cu Thomas, unul din membrii echipei Balkanic River Defence. Luam pranzul pe marginea raului si ne continuam coboorarea pana la punctul de iesire, plini de voie buna desi oboseala incepe sa isi spuna cuvantul.

Ziua 5:
Soarele ne bucura privirea si ne incalzeste cu razele lui. Locul de plecare de azi este minunat si ne incarca cu si mai multa energie pozitiva.

Ne intalnim cu Thomas, unul din membrii Balkanic River Defense, si cu ajutorul lui se formeaza 3 echipe pe masura indemanarii fiecaruia. Ne petrecem ziua pe apa exersand tehnici tot mai avansate. Grupurile se intersecteaza pe parcusul zile si observam imbunatatiri la toata lumea. Intalnim tot mai multi caiacisti si chiar alte doua grupuri de invatacei.  


Pranzul il luam pe marginea apei, si ne bucuram de soare si vreme.

In partea a doua a zile continuam coborarea, exesand in fiecare “coltisor” pe care il gasim pe rau. Pe seara ne strangem la un pahar de voie buna si Thomas de aduce licoarea locala, care este excelenta. Pe masura ce orele trec, incepem sa ne retragem pe rand spre corturi.  

Ziua 6: 
Zi innorata, si cu ceva ploaie peste noapte, dar asta e veste buna: inseamna mai multa apa pe rau!
Toata ziua suntem pe aoa si ne intalnim cu alti caiacisti si asistam la lansarea unui convoi de barci de rafting. Ne oprim pentru a le inlesni trecerea si ii privim curiosi.
Ocupantii barcilor, desi sunt putin peste 15 grade si mai si picura din cand in cand, rad, participa la jocuri facute de ghizi si unii fac chiar si baie! Starea de spirit este una de bucurie si exaltare. 🙂
Stam pana spre dupa-amiaza pe apa, exsersand tehnici tot mai avansate.
Si, astfel, devenim din ce in ce mai buni.   

La final ne asteapta o urcare cu caiacul in spate destul de anevoiasa, dar pe care o tratam cu rasete si voie buna, ca la final sa ne distram si mai tare!
Seara o petrecem in jurul unui pahar de vin acompaniat de rasete si voie buna.

Ziua 7:  
Azi este ultima zi pe apa si urmeaza un traseu cu o dificultate mai mare. Este un fel de “examen” pentru noi! 

Azi ghizii o sa fie doar niste insotitori si urmeaza se ne alegem singuri trasele pe rau. Se hotaraste ordinea si rolurile fiecaruia si odata iesiti pe apa suntem ca un roi de albine care zumzaie peste tot, avand totusi o directie bine stabilita.  

Punem in practica ce am invatat in ultimele zile, ne “salvam” unii pe alti si ne distram in acelasi timp. Starea de spirit este de voie buna, presarata cu zone unde desi suntem cu zambetul pe buze atentia este pe masura.  

Poza “de dupa” ne va ramane amintire pentru experientele din ultimele zile si ne dorim sa mai avem o saptamana la dispozitie. Seara, printre glume si voie buna, primim feedback-ul profesorilor: George si Catalin ne spun impresiile finale, pentru fiecare in parte. Mai avem cate ceva de invatat, dar apetitul a fost deschis si ramanem cu un hobby pe care nu multi il au.  

Acum, la cateva luni bune dupa, revad pozele si bucuria revine cu aceeasi intensitate de fiecare data. A fost un concediu minunat si desi a “fost de munca” si a fost obositor, experienta merita traita din plin macar odata! Ghizi sunt niste oameni extraordinari, plini de energie si entuziasm, dispozitie pe care au reusit sa ni le imprime si noua. Da, e genul de vacanta-experienta pe care as repeta-o oricand, fara ezitare!

Lasă un răspuns

Programe de vacanta

Vezi toate vacantele
<< Inapoi la pagina anterioara