Sau o poveste despre cum a inceput Intiativa Gura Teghii.  Textul de mai jos este scris de Catalin Campeanu, in februarie 2020, si este doar o mica parte din lupta de salbare a raului Basca Mare.

O poveste. Se numeste #IntiativaGuraTeghii. 
Asta imi doresc sa ajunga. O poveste care peste ani sa fie spusa de parintii din Gura Teghii copiilor lor. Si din povestea asta copiii o sa auda de Balaur, de Feti Frumosi si Zane, de osteni, de un rau magic numit #BascaMare, de Paduri si Spirite, de oamenii carora nu le pasa la inceput si incet, incet au ajuns sa se implice in Cetatea lor si sa schimbe lucrurile in bine.

Dar ca sa ajunga sa spuna povestea asta trebuie sa treaca minim o generatie. Minim 40 de ani. Eu nu o sa prind timpurile in care aceasta poveste o sa fie un basm frumos, dar sigur o sa ajut la scrierea ei.

𝑰𝒏𝒊𝒕𝒊𝒂𝒕𝒊𝒗𝒂 𝑮𝒖𝒓𝒂 𝑻𝒆𝒈𝒉𝒊𝒊 incepe cu un proiect greu – #SalvatiBascaMare. Si “oficial” pot sa spun ca scrierea povestii a inceput cu ziua de ieri!
Personajele deja se contureaza: avem Balaurul care vrea sa bage raul Basca Mare sub pamant si sa-l distruga (Balaur = Hidroelectrica), avem deja personajele care definesc Fetii Frumosi si Zanele (copiii de la scoala din Gura Teghii), avem deja Vrajitorii cei Buni si Intelepti (profesorii din Gura Teghii), avem deja Cavalerii cei Viteji (persoanele adulte care s-au implicat deja in acest proiect) si avem si Povestitorul.
Dar ce legatura are Initiativa Gura Teghii cu proiectul Salvati Basca Mare?
Vreau sa fiu sincer si sa recunosc: nu stiu daca o sa reusim sa salvam raul Basca Mare. Este greu si nedrept sa spun ca acest rau va fi salvat, dar acest rau este magic!

El o sa ajute la nasterea unei constiinte civice si ecologice in randul oamenilor care traiesc in Gura Teghii. Prin acest proiect de salvare a raului Basca Mare, oamenii din Gura Teghii o sa se cunoasca mai bine, o sa descopere ca impreuna pot sa faca ceva benefic comunitatii, ca pot construi planuri de viitor impreuna … Si uite asa sper ca se va naste Initiativa Gura Teghii. Si daca Basca Mare o sa fie salvata, atunci o sa se poata spune ca am primit cel mai minunat bonus posibil!
Ieri (februarie, 2020) povestea a inceput. Ieri am avut prima actiune importanta din proiectul Salvati Basca Mare. Cu ajutorul unui grup de profesori am putut timp de 3 ore sa interactionam cu copiii de la scoala din Gura Teghii. 
Au fost peste 80 de copii la intalnire, copii din clasele 5-8.  Trebuie sa recunosc ca intalnirea a inceput cu un fond de “haos” 😊.


Eu nu am reusit sa ma organizez corect si imaginati-va o sala plina ochi cu copii care vedeau un adult venit din alta parte ca se chinuie sa conecteze un proiector, sa realizeze o conexiune la internet … plus alte lucruri stresante pentru ei si pentru mine. Parca ma aflam intr-un stup in care zumzetul imi marea starea de emotii. Tot ce pregatisem eu s-a naruit atunci cand am esuat complet incercarea de conexiune la internet. Na Cataline, descurca-te acum!

Si atunci am inceput sa fac ceea ce m-a salvat de multe ori: sa vorbesc cu ei!
De la inceput i-am rugat pe copii sa nu ma vada ca un “profesor” si sa imi ofere onoarea si creditul de a deveni in timp prietenul lor.
Si am inceput sa le povestesc despre rauri, despre proiectele de baraje si impactul acestor lucrari asupra naturii. M-am trezit folosind un limbaj tehnic, de “lemn”. Am simtit ca nu este corecta calea mea de a vorbi cu ei. 
Dar trebuie sa recunosc ca nu am stiut sa ma adresez intr-un mod atractiv pentru audienta mea cu varste de maxim 14 ani. Si la mijlocul povestii le-am spus copiilor ca daca nu sunt interesati de ceea ce le spun eu, pot sa iasa din sala si nimeni nu se supara. Si am fost sincer, nu voiam sa ii plictisesc. Dar nimeni nu a iesit din sala. Ei au ramas si au inceput sa vorbeasca cu mine, sa isi spuna parerea. Si atunci mi-am dat seama ca ei sunt mai destepti decat mine si inteleg tot ceea ce eu incerc sa le transmit intr-un limbaj total nepotrivit varstei lor.

Copii au fost prezenti, vii si reactivi pana la final. Mi-au dat energie si curaj. Iar la finalul discutiei cu ajutorul lui Rodica si Jos (cuplu roman-olandez; cei care construiesc “racheta cu seminte”), copiii au primit foi si creioane colorate. Rodica si Jos i-au rugat sa imparta foaia primita in doua si sa deseneze pe jumatate “casa” lor cu raul Basca Mare liber si pe cealalalta jumatate a foii casa lor cu raul Basca Mare distrus. Si au desenat cu totii. Si cand au terminat desenele 𝒂𝒎 𝒊𝒏𝒕𝒆𝒍𝒆𝒔: copiii au inteles totul din discutia mea cu ei!


Postez aici cateva desene facute de ei si va rog sa va uitati si o sa vedeti si voi!
La final am facut o poza de grup si le-am promis ca aceasta poza o sa fie printata si fiecare copil o sa primeasca cate o poza ca amintire. Poza este de fapt startul povestii Initiativa Gura Teghii.

La poza de grup am vrut sa-i filmez, mai mult pentru mine ca sa raman cu aceasta amintire vizuala “vie”. Si in timp ce ii filmam i-am intrebat: “Ce facem noi aici?”.
Si fara sa le sugerez nici un raspuns, toti, dar toti copiii au strigat: “Salvam Basca Mare!”. Si atunci am simtit ca tot efortul nostru 𝒄𝒐𝒏𝒕𝒆𝒂𝒛𝒂! Am simtit o validare si speranta!

Acesta a fost un prim pas. In luna Martie am stabilit cu copiii ca impreuna o sa organizam o zi de Ecologizare. Si ca tot impreuna o construim o statuie a Gunoiului, o statuie care o sa fie tare urata si care o sa fie asezata in locul in care am strans cele mai multe gunoaie. Poate asa cei care arunca gunoiul acolo se vor speria de Monstru si nu o sa mai arunce!

Stiu ca am scris mult si daca ai ajuns pana aici inseamna ca esti printre primii oameni care aud aceasta poveste si de ce nu, si tu te poti implica si sa fii personaj al acestei povesti!

Ajuns la final, vreau sa multumesc tuturor celor care au ajutat si vor ajuta acest proiect! Multumesc Auraș pentru curaj si implicare (Auras este din Nehoiu si este fotograful oficial al acestei povesti), multumesc Rodica si Jos pentru spiritul vostru, multumesc Razvan & Comp pentru ca sunteti primii Cavaleri si Zane din Gura Teghii, multumesc Marius, Claudiu, Florentina, Elena pentru donatiile facute copiilor din Gura Teghii (voi deja sunteti Spiridusii Buni ai acestei povesti), multumesc echipei Green Adventure pentru donatia facuta (voi sunteti Cavalerii care pazesc cetatea) si multumesc tuturor persoanelor cunoscute si necunoscute care au ales sa ajute cu donatii acest proiect (voi sunteti Zanele si Zanii din poveste). Multumesc mult Andrei pentru implicare! Multumesc